Directions
Mâncărurile tradiţionale din bucătăria românească
Mancarea romaneasca a fost influențată de bucătăria balcanică, de germană, sârbească, italiană, turcă, și maghiară.
Mancarea romaneasca are aceleași influențe ca restul culturii românești. Turcii au adus ciorba de perișoare, de la greci există musaca, de la austrieci există șnițel, iar lista ar putea continua. Românii împărtășesc multe alimente cu zona balcanică (în care Turcia era vehiculul cultural), și Europa de Est (inclusiv Moldova și Ucraina). Unele altele sunt originale sau pot fi urmărite de romani, precum și de alte civilizații antice. Lipsa surselor scrise în Europa de Est face imposibilă determinarea astăzi a originii exacte pentru majoritatea acestora.
Una dintre cea mai comuna mancarea romaneasca este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare.
Retete mancare romaneasca Înainte de Crăciun, pe 20 decembrie (Ziua lui Ignat ), un porc este sacrificat în mod tradițional de către fiecare familie rurală. O varietate de alimente pentru Crăciun sunt preparate din porcul sacrificat, cum ar fi:
Carnati: carnati din carne de porc cu usturoi, care pot fi afumati sau uscati;
Caltaboș – un cârnaț pe bază de ficat, cu consistența umplerii variind de la fine (pateu) la aspru;
Tobă – bazata din picioarele, urechile și carnea de porc din cap, suspendate în racitura și umplute în stomacul porcului;
Tochitură – o tocană făcută cu carne de porc, cârnați afumați și proaspeți, fierți într-un sos de roșii și serviți cu mămăligă și vin (“ca porcul să înoate”). Există numeroase variante de tochitura pe întreg teritoriul României, unele versiuni combinând diferite tipuri de carne, inclusiv carne de pui, miel, carne de vită, carne de porc și, uneori, chiar organe;
Pomana Porcului – Prăjirea bucăților de carne (bucăți de mușchi, ficat, slănină, coastă, falcă, reprezentând toate părțile animalului sacrificat) în grăsime si servirea imediat după sacrificarea porcului pentru a le mulțumi rudelor și prietenilor care au ajutat procesul;0
Jumări – carnea de porc uscată rămasă din topirea grăsimii.
Cina de Crăciun este îndulcită cu cozonacul tradițional, o pâine dulce făcută din nuci, semințe de mac sau rahat.
La Paște se servesc mielul: mâncărurile principale sunt borș de miel, miel fript și drob de miel, făcut din organe măcinate (inimă, ficat, plămâni), carne de miel și ceapa cu mirodenii, învelită într-un intestin de porc și prăjit. Prajitura tradiționala de Paște este pască, o plăcintă făcută din aluat de drojdie cu brânză dulce umpluta în centru.
Vinul este băutura preferată, iar vinul românesc are o tradiție de peste trei milenii. România este în prezent al nouălea cel mai mare producător de vin din lume, iar recent piața de export a început să crească. România produce o gamă largă de soiuri domestice (Fetească, Grasă, Tămâioasă, Busuioacă și Băbească), precum și varietăți din întreaga lume (Riesling italian, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay și Muscat Ottonel). Berea este, de asemenea, foarte apreciată, în general berea pilsener blondă, realizată cu influențe germane.
